Crucea lui Mihai Viteazul este amplasată în satul Stoeneşti la distanţa de 700 m de la intersecţia DJ 725 cu DN 72A, care datează din timpul marelui voievod Mihai Viteazu 1593-1601.
În satul Bădeni se află Plaiul Mălăişte, zonă în care s-a retras Mihai Viteazul în 1595 după lupta de la Călugăreni, sec.XVI 1595 epoca Medievală.
În satul Coteneşti, se află biserica ,, Sf. Voievozi 1781, construită de Ion, vătaful plaiului Dâmboviţa, original din Coteneşti.
Pe malul stâng al Dâmboviţei, între Valea lui Coman şi valea Chiliilor se află Mănăstire Cetaţuia Negru Vodă, datând din secolul XIII-XIV.
Cetăţuia Negru Vodă este situată la o altitudine de 881 m pe vârful unei creste stâncoase. Locurile acestea pe lângă marea încărcaăură religioasă pe care o au, conţin şi o bogată încărcătură istorică, atât prin poziţia geografică cât şi prin marile personalităţi care şi-au pus amprenta aici.
Mausoleul Eroilor de la Mateiaş, dedicat eroilor din Războiul de Intregire Naţională dintre anii 1916-1918. Ridicat intre anii 1928-1935, de către constructorul De Nicolo, după proiectul arhitectului Dumitru Ionescu Berechet, impozantul mausoleu, realizat in principal din calcar de Albesti, este compus din doua corpuri: primul, orizontal, adaposteşte osuarul, pe pereţii căruia sunt montate plăci de marmură cu numele unor militari căzuti la datorie; al doilea, vertical, are forma unui turn cu foişor, spre care duce o scară în spirală. În mausoleu sunt depuse, în 31 de cripte, osemintele a peste 2.300 de militari români.
Suprafaţa comunei este de 10.921 ha, având în componenţa sa următoarele sate: Stoeneşti, reşedinţa comunei, Lunca Gârtii, Slobozia, Piatra, Bădeni, Valea Bădenilor şi Coteneşti, distanţa faţă de satul de reşedinţă este cuprinsă între 2 km (satul Slobozia) şi 6 km (satul Valea Bădenilor).
Satul Bănini este atestat la 16 iunie 1560, Stoeneşti este atestat la 19 mai 1565, Coteneşti este amintit în documente în sec. XVI. Satele Bădeni, Coteneşti şi Stoeneşti erau sate de “plai” şi aveau obligaţia de a păzi potecile prin care se trecea în Transilvania.
Slobozia şi Piatra sunt întemeiate de români “ungureni” refugiaţi aici în secolul al XVIII –lea de la Moeciu. Tot de ei este înfiinţat şi Badeni Ungureni.
Harta austriacă din 1790-1791, indică în acesti ani consemnări: Bădeni – o biserică şi 10 case; Stoeneşti – o biserică şi 22 de case; Coteneşti – 10 case, nu este consemnată biserica.
In 1838 – satele comunei făceau parte din Plaiul Dâmboviţa, judeţul Muscel şi aveau: Bădeni Ungureni – 92 familii, Bădeni Pământeni – 164 familii, Coteneşti – 65 familii.
In 1861 – actualul teritoriu al comunei Stoeneşti se compunea din satul Bădeni Ungureni cu cătunele: Lunca Gârti, Slobozia, Piatra şi aveau 110 case şi 112 familii şi satul Bădeni Pământeni cu cătunele: Coteneşti şi Valea Bădenilor şi care aveau 285 case şi 294 familii.
La sfârşitul secolului XIX pe actualul teritoriu al comunei Stoeneşti erau organizate comunele: Bădeni Pământeni cu satele Bădeni Pământeni, Valea Bădenilor şi Coteneşti cu o populaţie de 1399 locuitori constituiţi în 245 lamilii; şi Bădeni Ungureni ce cuprindea satele: Stoeneşti, Slobozia, Piatra, Lunca Gârtii şi avea o populaţie totală de 672 locuitori constituiţi în 122 familii.
Alte modificări în evoluţia administrativ teritorială a localităţii Stoeneşti au fost după cum urmează:
- la 1 inuarie 1904, comunele s-au unificat;
- la 1 ianuarie 1923, comunele s-au defalcat în Stoeneşti şi Bădeni;
- la 1 ianuarie 1950, ambele comune s-au unificat în comuna Stoeneşti;
- la 1 ianuarie 1956, comuna s-a defalcat în comuna Stoeneşti şi comuna Bădeni;
- la 3 iunie 1968, cele 2 comune s-au unificat, satul Stoeneşti având o poziţie aproape centrală faţă de celelalte sate s-a impus ca centru al comunei, existân şi în prezent în această formă.
Actualmente satele Lunca Gârtii şi Valea Bădenilor au fost atestate ca sate începând cu 1 ianuarie 1956.
În satul Stoeneşti se află Cruce lui Mihai Viteazul. La intrarea în sat, spre vest, la cca 700m de la şoseaua Câmpulung – Târgovişte, s-au găsit urme din epoca neolitică şi din perioada orânduirii feudale (Valea Miriuţei)
În satul Bădeni se află Plaiul Mălăişte zonă în care s-a retras Mihai Viteazul în 1595 după lupta de la Călugăreni.
La cca 200 m S de vârful Mateişi (sat Piatra) se află Mausoleul eroilor (1916- 1918).
În staul Coteneşti, se află biserica cu hramul Sfinţilor Voievozi (1781)construită de Ion, vătaful plaiului Dâmboviţa, originar din Coteneşti. Tot aici se află şi Schitul Negru Vodă.
Pe malul stâng al Dâmboviţei, între Valea lui Coman şi Valea Chiliilor se află monticolul “Cetăţuia”- cultura geto dacică, sec III.